Gâduri, cugetări...

Anul 2009 a fost pentru mine... cam ca titlul unei melodii, Bittersweet. Dar nu cred că aş vrea să schimb nimic din el, dacă aş putea. Am avut multe de învăţat, mi-am dat seama că nu sunt perfectă (dar cine ar vrea să fie, până la urmă? ), că mai am lacune pe ici, pe colo, dar e bine că în sfârşit am învăţat să fiu fericită cu ce am. Nu am foarte multe, dar am o familie frumoasă, nişte prieteni faini de tot, am sănătate cât încape, linişte, şi multe multe planuri, care se vor realiza la timpul lor.
Ce vreau de la 2010? Tot atâta sănătate, să termin cu bine facultatea, şi în rest, ce-o fi o fi, n-aş putea să spun că voi fi pregatită pentru ce îmi va oferi viaţa, pentru că tot timpul ne ia prin surprindere. Sper doar să mă surprindă doar cu lucruri bune.
Vouă, celor care mai trageţi câte o ocheadă pe aici, vă doresc tot ce îmi doresc şi mie, LA MULŢI ANI! Şi cât mai multe împliniri şi bucurii!

Uitasem...

Nah, ca să vezi... şi cât am ţinut zilele astea să nu uit... Astăzi e ziua blogului meeeuu... Deci merită cinstire, felicitări, alea alea, îi pun şi un skin nou, (dacă îmi place unul din ele...) Până una-alta, LA MULŢI ANI! blogule, şi mie, că am un an de viaţă de scriitoare... pfff....
Să-mi trăiesti, să fii citit, şi să mai scrii şi tu câte ceva şi singur când eu nu am inspiraţie.
Cine-i născut în decembrieeee...

Un dicţionar... fain de tot

Am primit ieri de la suror (that is soră-mea, în limbaj Georgyan :) ) un dicţionar atât de fain,încât nu mă pot abţine, nu vreau să râd singură.

ABUZ = fără buze
ACRU = unitate de măsură a acrelii. Ex: Tata are o soţie de 3 acri şi o soacră de 5.
ACTRIŢĂ = matriţă pentru fabricarea acelor
AIUREA = loc bine determinat spre care ne îndreptăm
ALI-DADA = fratele mai mic al lui Ali-Baba (pe fratele mijlociu, din respect pentru dumneavoastră, nu-l amintim)
ALOPECIE = căderea părului, de pildă când pomul este lovit cu toporul la rădăcină ALTERCAŢIE = schimb de cuvinte cu parul
AMÂNAT = fără mâini
APOI = apă mare
APOPLEXIE = stare de disconfort creată de apa provenită de la vecin, neconvenţional, prin tavan
AŢÂŢAT = fără sâni
BASCĂ = femeie din Pirinei, cu marginile îndoite înăuntru
BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe
BIRMANIA = predispoziţie maladivă a unui ministru de finanţe de a pune noi taxe BIROCRAŢIE = democraţie originală, bazată pe încasarea cât mai multor biruri, cam ca la noi
BIZAR = zar dublu
BOSUMFLAT = şef supraponderal
BULDOZER = aparat sofisticat utilizat la repartizarea în fiecare litru de sifon a 163.172.249+3 bule de CO2
CACOFONIE = proprietate a sunetului specifică manelelor
CARAMEA = răspunsul soţilor la întrebarea "Cine face piaţa?"
CASCĂ = ordin pe care comandantul il dă militarilor cu puţin timp înainte de culcare CELULOZĂ = boală căpătată în închisoare
URSITĂ = boală specifică ursului
CHILOT = moldovean ce chilotează un avion
CIMBRU = marcă poştală din Banat
COMBINEZON = lenjerie uşoară, transparentă, purtată de lucrătorii de pe combine CONTRADICŢIE = ceva împotriva dicţiei, spre exemplu căluşul
DIHOR = pârţ cu blană
DOGMĂ = răspunsul la întrebarea "Ce rasă e câinele ăsta?"
EVADAT = răspunsul la întrebarea "Cine dat ţie măr, Adam?"
EXTRACTOR = fost tractor la C.A.P.., actualmente piese de schimb în Turcia
FURCULIŢĂ = mărturisire facută în instanţă
GARGARĂ = boală parlamentară
GENERALIZA = verb mai mare în grad decât "a coloneliza"
COLONEL = intestinul subţire
GHERILA = un moş simpatic care dăruieşte copiilor din Cambodgia, Honduras şi Peru cadouri drăguţe: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere.
GHINIOANE = varianta moldovenească pentru ardelenescul "Bine, Ioane"
HAITI = grupuri de lupi flămânzi care bântuie iarna prin judeţul Botoşani
HERMAFRODIT = fetiţ care este baiată
HOLDING = sistem de alarmă pentru holuri
ÎMPRĂŞTIERE = rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
ÎNCHINARE = transport către China
ÎNFOCARE = transformare în focă
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului
ÎNVIORAT = prevăzut cu vioară
LEŞINĂ = pe unde circulă "le tren"
LEUCEMIE = cancerul monedei naţionale
LIBERTATEA PRESEI = privilegiu de care se bucură un ziarist la ieşirea din închisoare MAIOR = turist care bate drumurile cu maiul
MĂCEL = mac mic
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MICROSCOP = scop mărunt
MILA = pereche de note muzicale folosită la măsurarea distanţelor; se cunosc: mila terestră, mila marină şi mila publică
MOLIERE = cutiuţe în care se păstrează naftalina
MONOLOG = olog de un picior
BIOLOG = olog de ambele picioare
SEXOLOG = olog de 6 picioare (de ex. miriapod sexolog)
MOPS = câine care a făcut ceva box la viaţa lui
NASOL = amintiri despre viitor
NASTURE = plasture pentru nas
NATRABT = Trabant aflat pe linia de montaj, neasamblat
PAPANAŞ = naşul Papei
PAPARUDE = rudele Papei
PASPARTU = salut adresat de gazdă, la plecare, unui gurmand autoinvitat de Revelion PICOLIŢĂ = a zece la minus doisprezecea parte dintr-o liţă
PIRELLI = firmă care a dat faliment când or venit moldovenii cu "firma pi buni"
PIRON = locul unde opreşte trenul în gara din Iaşi
PITON = peşte a cărui lungime declarată se obţine din cea reală prin înmulţire cu 3,14
PLASTURE = nasture din material plastic
POLIŢIA CĂLARE = echipaj al Poliţiei care se ocupă cu violurile
PRUDENT = pastă de dinţi cu extras de prune
RATEU = pateu din carne de raţă
SCARABEU = cetăţean ce locuieşte la bloc, la scara a doua; din aceeaşi familie de cuvinte se cunosc scaraceu şi scaradeu
SCUMPETE = termen drăgăstos adresat femeii iubite pe timp de inflaţie
SIFILIS = muncă de Sisif a lui Lis
SOIOS = de soi
SOPRAN = cântăreţ cu alea mici, mici
TIR ÎNCRUCIŞAT = camion turcesc în care şoferul dezleagă integrame împreună cu o fetiţă rătăcită prin parcare
TRACTOR = actor cu mult trac
TUTUN = a-a-arma de-de-de a-a-artilerie
ŢURŢUR = sunetul soneriei, iarna
VEDETĂ = nava mică de război care se bucură de o deosebită popularitate
YETI = filmul lui Spielberg, "E.T.", pe ecranele Iaşiului
Sincer, e cea mai tare chestie pe care am citit-o vreodată, felicitări celui care l-a gândit. Enjoy!

The Day...

În sfârşit a venit... cât de mult am aşteptat eu ziua asta... un an...Câte planuri, câte calcule, câte speranţe... Şi a ieşit bine! Astăzi nimeni nu a uitat de mine, am avut prietenii lângă mine, am primit cadouri şi multe urări.
Şi mă simt bine, sunt sănătoasă (cu mici, mici scăpări), sunt mulţumită de ce am, şi totul e bine. Şi ce îşi doreşte un om născut iarna cel mai mult? Să ningă de ziua lui. Pentru mine, ninsoarea e ca o garanţie ca îmi va fi bine la 21 de ani :D
Aşa că acum, că am mai îmbătrânit, sunt mai înţeleaptă, vă urez şi eu vouă să vă aducă moşul câte un sac plin de sănătate, multeee bucurii, să fiţi împliniţi, şi să fiţi optimişti, că e cel mai bine. Şi vă zic şi un banc legat de asta:
În iarna anului 2009, doi români stau de poveşti. Un optimist şi un pesimist.
Pesimistul: Nu se poate mai rău de atât...!
Optimistul: OOO, ba daaa, se poate !

Şi ca să mă şi laud un pic, să vedeţi cu cine aveţi de-a face, sunt născută în aceeaşi zi cu Nero, Gustave Eiffel, George Pruteanu Şi Ioan Luchian Mihalea :D
Normal că nu pot trece peste obiceiul de a scrie posturi 3 în 1, şi fac şi un anunţ: dacă nu aveţi treabă pe 19, treceţi pe la Operă, că vin moşi Crăciuni pe motoare, şi am auzit un zvon că ar veni şi Cargo, dar dacă nu vin, don't shoot the messenger!
Deci, dacă am reuşit să vă fac ordine în agendă, See ya there!

Cel mai bun zodiac...

Cum sunt o mare fană şi o maaare devoratoare de zodiace, horoscoape, astrograme, şi alte alea, am citit cam tot ce se putea în domeniu. Daaar, mai e o chestie... cand nu am de cine sau de ce sa râd, râd de mine. Am găsit un zodiac atât de răutăcios, că nu ma pot abţine să postez ceva fragmente din el aici. Şi multă lume, mai ales din familie (ca să vezi...) mi-a spus că mi se potriveşte de minune...
Deci:
SĂGETĂTOR:

Element: focul. Focul Arcaşului e o vatră cu tăciuni arzând mocnit. Căldura lui pare placută si binevenită, dar du-te prea aproape si scânteile care sar s-ar putea sa te ardă destul de tare. Oricine este binevenit sa se incalzească lângă Săgetator
Calitate: mutabil. Are o atitudine de uşă batantă faţă de viaţă.
Guvernator: Jupiter. Zeul „Dincolo de cele mai indrazneţe vise”. De o francheţe brutală. Veşnic neîndemanatic. Zeul jovialităţii excesive si neavenite Activitate preferată: să deschidă gura înainte să gândească.
Carte preferată: „Filosofia la minut”
Model in viată: Goofy
Idol romantic: omul invizibil
Slujba visurilor: senatorul care ţine mereu discursuri.
Fraza cheie: „Ce am făcut?!”
– valabil pentru amândouă sexele - un tăntălău de mare clasă, cu gura cât o şură şi lipsit de orice fel de tact, care galopează prin viaţă cu un picior prins intr-o galeată in timp ce debitează enormităţi
- nu are stare si are o personalitate extravagantă - crede că ştie tot, de aia işi petrece viaţa incercând să ii educe pe ceilalţi.
- nu e subtil. E recunoscut pentru hăhăielile isterice si zâmbetele de maimuţoi
- la un centimetru sub privirea veşnic veselă zace o megatonă de furie reprimată. Este cel mai bun ucigaş din zodiac. Răbufneşte când te aştepţi mai puţin şi cu mare violentă, dar nu prea des. Nu e violent fizic. Mai degrabă iţi face casa bucăţele şi varsă epitete deloc plăcute la adresa neamului tău.
-dacă te cerţi, o să iţi servească o predică de-o să iţi dea sângele pe urechi. Dacă incerci sa iţi argumentezi punctul de vedere, nu o să ai cu cine, că deja au intins-o.
e victima celor mai bizare intâmplări, desprinse parca din Zona Crepusculară, care o fac sa ajungă mereu la locul nepotrivit in momentul potrivit. Nu o sa vina la masa pentru ca a vazut o mâţă care nu mai putea să se dea jos din copac, a sunat la pompieri şi acum incearcă să ii convinga să o lase pe ea să se urce pe scară să salveze pisica
- intarzie mereu. Chiar daca ar pleca cu 3 ore inainte de acasa, tot o sa se se intample ceva. Cand in cele din urma ajunge, e destul de probabil ca schiopateaza sau e in carje. Asta pentru ca e la fel de expusa la accidente ca si barbatul Arcas si are tendinta sa se impiedice si sa cada foarte des - cand se infurie, o sa vezi o explozie care o sa te loveasca in fata inainte sa poti lua orice masura de precautie. S-ar putea sa se lase cu ceva pahare sparte si desi nu o sa uite prea repede, o sa se potoleasca in scurt timp. Dupa aia o sa povesteasca prietenilor incidentul in cele mai mici detalii. E felul ei de a se razbuna ca ai fost rau cu ea
- poate sa turuie 20 de minute fara sa respire. Zambeste aproape non stop
- isi umple existenta cu proiecte, petreceri, cauze si prietenii superficiale pentru ca nu suporta sa fie singura.
- e cea mai independenta femeie de pe suprafata pamantului
Cum il depistezi: de obicei, e cel cu picioare lungi si fara bani. Ochii nu ii fug din cauza vreunui defect congenital, indiferent cat de mult ar incerca sa iti demonstreze contrariul.
Ei, se potriveşte?
Daca vrea cineva să îşi vadă defectele, zodiacul e luat de pe www.cdnews.ro

Despre România...aşa cum e...

În plină campanie electorală, toată lumea pare să-şi întoarcă faţa către politicieni, lăsând la o parte tot ce fac. Eu? Sunt calmă, încă îmi fac curaj să mă afund duminică în valurile de alegători de la secţiile speciale. OOOff ce nu m-aş duce...dar am promis... Oricum am câteva argumente împotriva unuia dintre candidaţi, şi nu m-ar deranja să i le spun în faţă... Poate îl vor deranja pe el... sau poate deja a şi uitat întâmplările alea...În fine...Cred că voi merge să mă folosesc de dreptul ăsta.
Ce vroiam să spun e că în campania asta, candidaţii mai au un motiv să se bată cu cărămida în piept. Locuri pentru rezidenţi... Mană cerească pentru posibilii preşedinţi. Ambii se laudă, fac planuri, în timp ce rezidenţii stau în frig şi îndură... România de azi. Ce mă bucură e că le-au făcut locuri. Ce mă supără e, că dacă nu eram în campanie, mai stăteau vreo 2 săptămâni pe la proteste.
Eh, să lăsăm lucrurile astea, şi să trecem la lucruri mai vesele, cât se poate... Vroiam să zic că dacă vă supără plămânii, urlaţi, că vă zic eu la soră-mea... :))
Tocmai am realizat că se termină imediat semestrul şi va trebui să mă apuc să mă lupt cu Word-ul cât de curând... Nightmare... Mai bine aş scrie de mână toată licenţa. Pot..?
Şi, de câţiva ani încoace, când vine 4 decembrie, ştiu că nu mai e mult până la ziua mea, pentru că azi e ziua " gazdei " mele ( dacă vă amintiţi dintr-un post anterior, eu eram parazitul : ))) Anca... LA MULŢI ANI! Te pup rău de tot!

It`s baack!

Mania mea pentru chestii de genul revine, cu forţe noi. Am găsit melodia asta mai demult şi am cam...uitat de ea, dar merită un loc fruntaş în blog. Sper să vă placă, eu mor după ea.


natacha atlas-maktub
Asculta mai multe audio Muzica

ieri...

Ieri a fost o zi foarte faină, de dimineaţă, până seara. După o trezire la 7 (singura chestie not so cool), a urmat o cafă acasă, încă o cafă la şcoală, bineînţeles la ,,cafă cu un leu'', ne-am dus la ora, n-a venit profa, şi ne-am făcut veacul prin complex, prin Girocului, până când a venit timpul să mergem laaaa.... Caaarrrgoooo. Bine, că noi am stat acolo de la 3 până când s-au decis organizatorii să-i introducă, asta e altă chestie, dar a fost super. Am ajuns să ne întrebăm dacă am îmbătrînit noi, sau suntem mai veterane când vine vorba de cargo, sau orice alt concert, pentru că în spatele nostru era o ceată de pitzi în devenire ( aveau vreo 14 ani) care ţipau, parcă erau la enrique iglesias...Mi-am luat coate în cap, genunchi în spate, etc, până m-am decis să fac schimb de locuri cu Anca... (she could handle it...). Am ajuns la concluzia că am prietene faine de tot. Anca mi-a luat balon :D, Deea mi-a facut rost de loc în faţă, încât pe la sfarşitul concertului mai aveam un pic şi îl trăgeam de picioare pe Igrişan :)) . După concert a urmat o porţie de râsete in Irish, chestie cu care am încheiat ziua faină.
Nici cu săptămâna asta nu mi-e ruşine, că am reuşit să ne facem dreptate ( prietenii ştiu de ce...), am băut muuuult mai multă cafea de cât pot duce, şi acum am un răspuns la intrebarea ,, Is there a doctor in the house?'' yap, este... Soră-meaaaaa, care la momentul ăsta e cea mai tare din parcareee, (sunt încă în extaz, de duminică).
Deci, până una alta, a fost o săptămână productivă, şi nu mă supăr dacă mai vine una le fel :)))

ani de liceu...

E ultimul an de faculta, si eu imi amintesc de... perioada liceului, si de oamenii dragi de atunci, de care imi voi aminti cu drag toata viata, si care imi lipsesc mult. In continuare, cateva vorbe de duh, sau intamplari faine de la fiecare:

Prima este, of course, Ancaaa. Colega mea de banca, prietena cea mai buna, si una din cele mai faine persoane, din toate punctele de vedere, pe care o cunosc. In prima zi de liceu, ne-am pus una langa alta in banca, si asa am ramas pana in ultima zi din a 12 a. Momentele cele mai faine? Au fost muuulte, dar alea in care striga la mine: ``Parazituleeeee, lasa-ma in paceeee!`` Bineinteles ca urma fata mea de big, wet puppy eyes, si nelipsitul:`` Blonda mea draga, hai aiiiiciii...``erau cele mai tari! I miss you Ancuuu...
Urmeaza trupa de soc a Teoreticului, in ordine aleatorie: Cipri: Roacarul cu chitara, cu care cantam piese Vama Veche, in ore, in pauze, oricand si oriunde, chiar si pe malul Jiului, cred ca a si primit bani pentru prestatii :))
Andrada: Cand aparea ea in curte, stiam ca am cu cine sta in fata boxelor, pe jos, fie iarna, fie vara, si ca am cu cine urla pe orice piesa faina pe care o bagau ``aia cu muzica``. Noi chiar am primit bani, stand asa pe jos, cred ca ne-am luat covrigi de ei! Fata faina la care puteai apela pentru orice poblema. I miss youu, vino prin TM.
Mihai: Stiam ca atunci cand aud un anumit lalait venind din curtea scolii, din 2 locuri diferite, sunt Mihai si Cipri, cantand something de la Cargo, chestie pe care nu am mai gasit-o nici pana in ziua de azi, si mai ales, stiam ca e pauzaaa.
Andrei: Tipul cu care ma contraziceam mereu, si care termina orice discutie in care el nu avea dreptate si eu da ( heh heh) cu: ``taci, blondo, ca nu-i asa...``si apoi pleca :))
Astia sunt roacarii ``basic``, la care se adaugau, din cand in cand: Luiza, Bianca, Ana, Cristi si Tony, vara-mea, si daca am uitat pe cineva, please shoot me!
Fetele din clasa, in special cele din spate, care excelau la numarul de decibeli :)) ``Inchide usaaaa!`` In momentul ala, auzul pleca undeva departeee, si revenea peste cateva minute bune.
Baietii din clasa, 5 la numar, pe care nu-i prea vedeam, ca erau la baschet afara, dar le simteam prezenta, in special lui firus, cand nu imi mai gaseam mancarea in banca. Toti sunt in tm, in afara de Dani, but I still miss you all.
Si la categoria profi, primul care in vine in minte este domnul Raduti: ``Domnisoara Georgiana,lasati-ma macar sa pun catalogul pe catedra, si apoi ascult tot ce aveti de zis despre reclame :))`` sau `` Domnisoara, sa lasam si pe altii, va rooog``
Diriga # 1: ``Fetele, nu trebuie sa castigati, numai sa nu fim pe ultimul loc... AAA nu pot sa ascult... Cee? Locul 2? Hai sa va dau bomboane!!``
Diriga # 2: Ne povestea chestii super faine la ora de latina, si chiar daca ne-a fost diriga doar un an, a fost alaturi de noi, a ras cu noi, si a si plans dupa noi.
Domnul Scly: Patratel, nu te mai certa cu mine, ca nu eu am inventat engleza, ce sa-i facem, trebuie sa vorbim ca tot englezul, chiar daca suna rau :))A suportat multe de la mine, si datorita dumnealui am luat Cambridge-ul, ca daca nu insista, nu ma duceam.
Au fost multe momente faine, si multi oameni, care poate imi scapa, dar, deh, am imbatranit, si mai uit, oricum, imi e dor de liceul ala, de skip ( prietenii stiu de ce...) de statul in fata boxelor, de toti profii si de perioada aia lipsita de griji, de care toti vroiam sa scapam, si acum am vrea sa o aducem inapoi... a fost foarte fain. Mai vreau o data...Presimt ca in vara, voi face un post similar cu... anii de faculta...

Evident...

Am asteptat sa vina noiembrie, sa pun piesa pe blog, si cred ca mai aveam un pic si faceam si dansul ploii, ca sa ii ofer cadrul potrivit... E una din piesele mele preferate, e in top 10.



Asaaa... analiza pe text...
``It`s hard to hold a candle in the cold November rain...``
True, true, in orice context true, si incep sa vad chestia asta din ce in ce mai des...
`` `Cause nothing lasts forever, even cold November rain...``
I really really hope so, tot in orice context...
Deci, doamnelor si domnilor, cea mai faina piesa ever...!

memories

Sunt multe melodii pe care le-am ascultat de-a lungul copilariei, pe care le-am uitat mai apoi, si acum, cand dau de ele... parca suna cunoscut... Ai mei erau fani Scorpions si alte bunataturi din astea, si ascultau in fiecare seara chestii faine. Acum, cand ascult eu in disperare anii `80, nu le mai suporta. Aaaaaarrrggghhh!!

O floare, un copil,
Un puf de papadie in zbor lin.
Un porumbel fugar, dar jucaus,
Mama, oglindita in ochi de bebelus,

O ciocolata, un iz de parfum,
O carte citita pe un lung drum.
O pata de cerneala, primul fir de iarba
Amintirea unui Bunic intr-o curte alba,

O cana aburinda de cafea,
Prima lacrima din viata mea,
Cam asa as putea cuprinde,
Ceea ce simt, in cateva cuvinte.

Pentru Cineva, care a plecat, poate prea repede. Momentele in care trebuiau spuse unele cuvinte au trecut fara sa imi dau seama, dar sper ca acele cuvinte s-au auzit, si fara a fi rostite...

I`m baaack! post cu stranuturi si cateva amintiri

Stiu, stiiiu ca nu am mai scris de mult, dar deh, anul 3 implica multe responsabilitati... (neah, pur si simplu nu am avut inspiratie).
Am racit, sunt cobzaaa, stau cu ceaiuri la nas, ceaiuri care se racesc, pentru ca am prea multe chestii in cap, care trebuie gandite, proces care se desfasoara cu fata mea aia de blank total :), care seamana cu fata mea concentrata... (deci nu ma uit urat :)) )
Deci, daca totusi am racit, si am o scuza fata de distractiile mele cotidiene, adica spalat de vase, curatenie, si alte chestii de-astea faine, m-am pus pe depanat amintiri... si despre ce...? Despre cariera mea de pana acum...
Cariera mea a inceput la varsta de 4 ani, cand o ajutam pe tanti de la magazinul din bloc sa faca vanzari. Deci, dadeam si rest...eram toata ziua acolo, spre disperarea alor mei, si cred, si a vanzatoarei, dar era actrita buna :). Perioada asta a carierei mele s-a terminat brusc, cand ai mei mi-au spus ca pot face si altceva in viata. Deci, m-am retras in glorie, si m-am reprofilat pe plantat si replantat flori in curte. Perioada s-a terminat repede, pentru ca am realizat ca pamantul nu e bun :)).A urmat o cariera in medicina si invatamant, dar aici aveam si un asociat, pe sora-mea, si toata ziua tratam si educam papusi, care erau saracele intepate pe toate partile cu ace de seringa sustrase de sub ochiul vigilent al bunicii noastre.
Cariera asta s-a incheiat in momentul in care asociatul meu s-a retras pe motiv de maturizare :)) De atunci am inceput sa ma gandesc ce vreau sa fac cu adevarat in viata. Bineinteles ca de la profesor la traducator le-am luat pe toate la rand, si nimic nu a fost suficient de challenging pentru nebunia din capul meu. Deci... m-am hotarat ca atunci cand voi creste mare, voi fi copywriter, si cu asta basta. Sper ca viata sa nu aiba alte planuri pentru mine... hmmm. Vom vedea, pana atunci, continui sa cresc mare!

a crazy chick...

Acum cateva zile am iesit cu cativa prieteni buni la un pahar... de vorba...Si dupa multe povesti, mai comice,mai triste, am ajuns la o problema cu care se confrunta doi dintre ei, problema obisnuita in ziua de astazi, ce-i drept...
Si, ca de obicei, eu trebuie sa ma bag... Am inceput discutia cu amicul meu, si, pe masura ce discutia inainta, el se enerva tot mai tare. Asa a ajuns la un punct in care imi explica despre cum vede el problema: ca cica daca isi lasa pachetul de tigari intr-un loc, si-l gaseste in altul ``ii bai``!
Stop!! Hold it!! Mai intai sa explic! Nimeni nu poate purta o cearta sau o discutie serioasa cu mine! Si daca cumva reuseste, e bine sa fii prin preajma. Vei avea o zi faina dupa!
De fapt si eu ma enervez cateodata... Port o discutie interesanta, si deodata, this crazy chick called ``imagination`` pops in. Deci... revenind la discutie: amicul meu era atat de prins in povestire incat nu a observat fata mea reprezentativa pentru momentele astea. Nu stiu daca ati vazut-o pe dee dee, sora lui dexter, cand are zambetul ala in zig-zag, si pana la urechi... Eh, that`s it...Incepusem deja sa imi imaginez cum intra in casa, si pachetul, saracul pachet, a facut nerozia sa se mute. Atunci, amicul meu merge spre el, nervos, si il ia de o ureche, sau nunu, mai bine asa, barbateste, de piept, putin mai sus de textele alea inteligente, il zguduie bine, si... urmeaza o discutie care poate fi reprodusa doar in capul meu.
Bineinteles ca toate aberatiile le spuneam cu voce tare, si partenerul meu de discutie nu a mai avut ce sa faca, nu era chip sa mai discute ceva serios la masa aia. Am trecut la bancuri.
So, daca aveti si voi probleme cu ``the crazy chick``, fear her, for she is very dangerous. She could destroy seriousness for everrrrr (muahahahaaa)

E timpul...

De multe ori, cand merg pe strada, imi place sa analizez trecatorii. Si ma intreb ce gandesc ei, unde merg, pentru ce lupta, daca sunt fericiti sau nu... Si cam tot de atat de multe ori, am vazut fete triste, ingrijorate, oameni grabiti, incruntati,nervosi...Stiu ca situatia nu prea roz din ziua de azi ne-a facut pe toti sa fim asa, dar oare merita?
As vrea sa va dau un mic test, voua, celor care mai aruncati un ochi pe aici: ganditi-va:

De cand nu v-ati mai trezit dimineata, bucurosi de prima raza de soare, fara sa va ganditi ce treburi aveti in ziua respectiva?
De cand nu v-ati mai oprit pe strada sa admirati o floare, frunzele unui copac?
De cand nu ati mai fost intr-o plimbare fara griji si fara graba in parc?
De cand nu ati mai zambit unui copil?
De cand nu ati mai citit o carte buna,doar pentru ca va place, si nu pentru ca este ``in trend`` ?
Cand ati spus ultima oara cuiva drag cat de mult il apreciati?
Cand ati mers ultima oara pe strada zambind si fredonand in gand melodia preferata, fara vreun motiv anume?
Cand ati vazut ultima data un desen animat?

Daca va ia mult timp sa va ganditi la raspunsuri, e momentul sa va hotarati cand o veti face. E bine, din cand in cand, sa mai gandim si pozitiv, sa lasam grijile deoparte, sa ne mai gandim si la noi, pentru ca viata nu merita traita din amintiri.
Tineti minte, momentele frumoase trec fara sa traga un semnal de alarma, si pierdem mult daca nu stam cu ochii in 4!
Abia astept sa vad fete vesele pe strada, din nou!

News flash!!!

Am reusit sa dorm, extraordinar de mult, pentru starea in care ma aflu... Mai precis: 9 ore!!! As fi putut dormi mai mult, dar, bineinteles ca exista 2 elemente perturbatoare, un fel de ceasuri desteptatoare, flamando-vesele, care isi cer drepturile. Cred ca in curand voi recurge la masuri extreme: vrea cineva tocanita de papagal? Sunt in cautare de retete. Ma gandesc ca voi castiga 2 chestii: experienta in bucataria exotica si... somn linistiiiit...
Dar sa nu chemati protectia animalelor, sau Politia Animalelor,cum ii zice pe la noi, daca i-am suportat atata timp... mai rezist... Distonocalm pentru animale este? :)))
Am reusit si sa ies din casa, ma mai vede lumea, unii erau absolut uimiti de intamplare :))
Vine toamna, abia astept sa ma plimb prin frunze care fosnesc... Toamna are un miros anume... de amintiri, de bucurii, de tristeti, de noi inceputuri, abia astept sa il simt...
Si un lucru funny... sau ciudat... Pentru prima oara in viata mea... abia astept sa inceapa scoala! Mi-e dor de toata lumea, dar stati linistiti, pana la sesiune imi trece bucuria...
ok... so... daca nu gasiti retete de tocanita, merge si o ciorba, sau un gratarel...ca au carne pe ei :)))
Oh, that reminds me... ce dor mi-e de un gratar cu prietenii, nu am mai facut de vreo 2 luni... asta e unul dintre lucrurile pe care le pierzi odata cu vara...
Deci, bye bye summer... and welcome autumn!

sleepy, sleepy, sleepy

De vreo 3 zile nu mai pot dormi, sunt disperata de somn, dar am un sentiment ciudat... de parca se va intampla ceva bun in curand. Deci...astept, cu ochii cat cepele :))) sa se intaple chestia buna, si apoi sa pot dorrrrmiiiiiiiii.
Cu riscul ca acest blog sa se transforme intr-un blog muzical, mai am o melodie faina de impartasit. Poate adorm cat o ascult :)))

Mai e nevoie de alte prezentari? Cred ca nu...

Maktub...

``Maktub`` înseamnă, în cultura arabă `` aşa a fost scris``. Deşi se poate înţelege că în cultura lor, soarta le-a fost hotărâtă, şi nu mai pot face nimic ca să o poată schimba, ca şi în creştinism, ei au de făcut alegeri în viaţă, au de trecut diferite obstacole, cu riscuri mai mari sau mai mici.
Eu cred in soartă, în destin, cred că fiecare om are rezervat ceva în viaţă, mai bun sau mai rău, depinde de alegerea fiecăruia.
Am trăit până acum experienţe care ţin numai de destin, dar am avut de făcut şi alegeri, unele pe care le regret, dar cele mai multe de care mă bucur. Aştept cu nerăbdare să văd ce mai e rezervat pentru mine, pentru că fiecare om îşi poate aranja viaţa până la un punct. De acolo, depinde şi de alţi oameni, de alte împrejurări, şi bineînţeles, şi de un dram de noroc. Cred în persoane pe care le întâlneşti o singură dată în viaţă, dar care pot schimba totul, am avut şi experienţe de acest gen, şi în persoane care nu au nicio datorie faţă de tine, dar stau lângă tine mult timp, doar pentru a te ajuta.
Există o ordine şi o logică în toate, şi dacă crezi in tine, în forţele tale, şi consideri că ai tot ce trebuie pentru a reuşi în tot ceea ce îţi doreşti, rezultatele vor fi extraordinare. Trebuie doar să gândeşti pozitiv, şi încă ceva... să nu te dai bătut, orice ar fi!

MAKTUB...

Rătăcisme...

Trebuie să spun, nu pot să mai ţin pentru mine, bine, şi pentru alţi 100 de oameni care mă ştiu... am un simţ al orientării groaznic. Deci... stau în Timişoara de cam 2ani şi un pic... înainte de a mă muta veneam des pe aici ( 10x sis ), şi totuşi... mă rătăcesc de câte ori am ocazia. Bine, mai nou m-am hotărât să nu mai bravez, şi să merg doar pe drumurile ştiute bine. Am avut două experienţe de neuitat, ambele de când m-am mutat în zona în care stau acum.
Prima oară s-a întamplat la câteva zile după mutare, când am vrut să vin pe jos de la şcoală, că deh, mă descurc, am buletin... Am umblat în cerc cam 40 de minute, exact cum zicea Jeff Dunham într-un filmuleţ: "And now she`s going to make a left tuuurn, and an other left tuuurn, oh, an other left tuuuurn, I wonder what is she going to do neeext!" Dar, din fericire, dupa 40 de minute am cotit dreapta, cred, şi am ajuns într-o zona cunoscută...
Şi a doua oară, într-o zi în care eram un bun cetăţean, adică mergeam să plătesc facturi, am zis eu aşa că ar fi bine să mai schimb peisajul, şi să merg pe altă stradă... wroooooooong. După 20 de minute, fugeam după o tanti să o întreb care e drumul bun :))). M-a dus săraca tanti până pe strada unde trebuia să ajung, ca să nu o mai păţesc din nou...
Am povestit chestiile astea, pentru că azi trebuie să găsesc iar o chestie pe care nu am văzut-o niciodată, şi cred că voi pleca cu 2 ore înainte de acasă...just to make sure...

back from far far away !

M-am întors dintr-un luuuuung week-end, mai fresh, mai liniştită, şi cu gândurile în ordine. Mă bucur că am reuşit să stau cu cei dragi mie, încă o dată, LA MULŢI ANI, tata, să îmi revin puţin, si să fiu din nou eu.
Am fost acasă, şi la ţară în două locuri :) am mâncat numai bunătăţi, făcute de alţii :)) , dar am si muncit, să nu se creadă că am lenevit 24 din 24..., am reuşit să îi fac o surpriză lui tata, care nu înţelegea, săracul cum am ajuns la el la uşă la 11 dimineaţa, de ziua lui. A fost frumos, a meritat să plec câteva zile, şi sper că de acum totul va fi bine, pentru că am realizat că pot trece peste toate doar cu optimism, şi aşa voi face de acum încolo.

melodia `` mea``

Dacă tot am primit aprecieri din partea publicului pentru melodia din postul anterior, astăzi am sa vă incânt, (nu va cânt că fugiţi toţi), cu o super melodie din anii `80, pe care o consider a mea de suflet. ştiu, ştiu, veti sări toţi să-mi spuneţi că de fapt e vorba de un bărbat in melodie. şi răspunsul meu : Măi, zice Georgie? Ce mai contează gender-ul? Have fun and lots of good memories!

You've Got a Friend

I'll come running just to see you again

When you're down and troubled
And you need some loving care
And nothing, nothing is going right
Close your eyes and think of me
And soon I will be there
To brighten up even your darkest night

You just call out my name
And you know wherever I am
I'll come running to see you again
Winter, spring, summer or fall
All you have to do is call
And I'll be there yeah
You've got a friend...

If the sky above you
Grows dark and full of clouds
And that old north wind
Begins to blow
Keep your head together
And call my name out loud
Soon you'll hear me
Knocking at your door

You just call out my name
And you know wherever I am
I'll come running to see you again
Winter, spring, summer or fall
All you have to do is call
And I'll be there
Yes, I will

Now ain't it good to know
That you've got a friend
When people can be so cold
They'll hurt you and desert you
And take your soul if you let them
Oh, but don't you let them

You just call out my name
And you know wherever I am
I'll come running, running to see you again
Winter, spring, summer or fall
All you have to do is call
And I'll be there
Yes I will see you again
You've got a friend

Oooh...
You've got a friend




Ofra Haza avea o voce inconfundabilă, şi dacă nu aţi ascultat până acum melodiile ei, merită să le ascultaţi de acum încolo. Melodia asta e una din preferatele mele, şi acum se potriveşte stării mele de spirit.

Ce îmi place, ce nu îmi place...

Astăzi vreau să imi pun gândurile pe hârtie virtuală, vreau să îmi golesc mintea, şi să gândesc din nou pozitiv, că deh...it is in my genes!
Să începem cu lucrurile pe care îmi place să le fac... îmi place să stau pe plajă, să ascult liniştea mării, să mă joc cu nisipul şi să mă las mângâiată de soarele cald... îmi place cafeaua de dimineaţă, mai ales dacă pot să o împart cu cineva... îmi place să citesc o carte bună, să văd un film fain... îmi place să mă joc cu nepoţelul meu dulce, să îl plimb, să îl adorm, şi să văd cum împarte din dragostea lui copilăroasă oricui, să vorbesc cu soră-mea ore în şir despre nimicuri, pe care numai noi le înţelegem, îmi place să povestesc cu tata, pentru că ma linişteşte, şi cu mama, pentru că mă face să râd, orice mi s-ar întâmpla, îmi plac ieşirile cu prietenii, iarba verde, parcurile, o melodie frumoasă, şi... ciocolata.
Nu îmi place să supăr pe cineva, urăsc să mă cert cu oricine, chiar dacă ar fi omul de la colţul străzii... nu îmi place să întârziu, nici chiar cu un minut, nu îmi plac promisiunile nerespectate, oamenii care lovesc animalele sau care bat copii, şi ar fi foarte bine pentru tine să nu încerci să mă minţi... nu îmi place lipsa de umor şi plictiseala, locurile excesiv de aglomerate cu fiţe, gen mall, şi nici aroganţa... nu îmi place Jules Verne...iertare, vă rog, dar e o chestie din copilărie...
Şi lista ar putea continua la nesfârşit, că aşa sunt eu când mă întind la vorbă... măcar am reuşit ce mi-am propus la început, dacă nu complet, atunci parţial, dar e bine şi aşa... pentru moment...

Un dar de suflet

Cred că dintre toate darurile pe care le poate primi cineva în momentul în care se naşte, acela de a cunoaşte oamenii e cel mai de preţ. Eu pot să spun cu regret ca nu prea am primit mult din acest dar. Însă mă bucur foarte mult când cineva se uită câteva secunde la mine, şi îmi poate citi în adâncul sufletului. Am trăit o asemenea experienţă acum puţin timp, când eram în practică.
Deci... să formulez problema... eu sunt o mare fană cărţi. Orice carte mă bucură, chiar dacă o primesc, sau dacă o cumpăr, îmi place să o răsfoiesc în drum spre casă, şi acasă să îmi pregătesc minuţios locul de lectură, şi să nu mă mai dezlipesc de acea carte până nu o dau gata. Acestea sunt datelele problemei...acum începe povestea. Deci eram la practică, şi într-o zi a venit un domn. După cum am spus de la început, nu prea "citesc" oamenii din prima, şi m-am comportat ca de obicei. După ce am terminat treaba, şi i-am explicat că mai are nevoie de câteva chestii pentru completare, i-a făcut un semn discret soţiei dânsului, şi aceasta a scos dintr-o plasă o carte, pe care mi-a întins-o, spunându-mi că e pentru mine, e cartea dânsului, abia scoasă. E o carte de poezii, mai speciale, care te lasă să le gândeşti înainte de a le înţelege complet, sunt nişte poezii inspirate din viaţa acestui om, la prima vedere simplu, dar cu o minte sclipitoare. Omul acesta se numeste Daniel Ilie, şi sper să aibă mult succes cu aceasta carte de poezii, care într-o zi de vară cam anostă, a ajuns în mâinile unei simple studente,si nu a mai plecat de acolo. Cartea este încă pe masa mea, şi recitesc câte o poezie în fiecare zi, şi în fiecare zi găsesc alte inţelesuri ascunse. Sper că domnul Ilie nu se va supăra pe mine dacă voi pune nişte versuri din poezia mea preferată pe blog.

" Mie nu mi-e frică de lupi/ De singurătatea haitei/ Mă tem" (Daniel Ilie- Mă tem)


Sper din suflet să îl mai întâlnesc pe acest om, şi să îi mulţumesc pentru că a fost una dintre persoanele care mi-a dat o lecţie de viaţă.

Despre OAMENI şi lecţii de viaţă

A trecut cam mult timp de când nu am mai postat ceva pe blog, dar în acest timp am avut de învaţat foarte multe. Voi dedica un capitol al acestui blog lecţiilor pe care viaţa mi le-a dat până acum. Prima, şi poate cea mai importantă lecţie e despre oameni, despre cum ne afectează ei viaţa, pozitiv, sau negativ. Acum ceva timp, nu foarte mult, am avut şansa să stau lânga un om deosebit, şi am realizat ca exista persoane excepţionale,care te pot ajuta fără să ceară nimic în schimb. Am avut îndrăzneala să cer ajutor, şi mi s-a oferit. Fără întrebări, fără alte cerinţe. Poate acestui om i s-a părut ceva nesemnificativ, dar pentru mine a însemnat totul. Poate a însemnat chiar primul meu pas in viaţa adevărată. Acest om mare a avut timpul şi răbdarea de a se apleca asupra unui om mic, şi de a împărtăşi cu el din cunoştinţele lui. Nu mai există foarte mulţi asemenea oameni, şi dacă acest om va avea vreodata răbdarea de a citi aceste umile rânduri, aş vrea să citească asta: VĂ MULŢUMESC! Şi sper din tot sufletul că intr-o bună zi, voi putea şi eu să îl răsplatesc aşa cum merită. Dar dacă nu voi avea aceasta şansă, sunt sigură că viaţa îl va răsplăti cu tot ce are mai bun.
Încă o dată VĂ MULŢUMESC! Sunteţi cu adevărat un OM!

rectificare...

Da...am recitit un post mai vechi al meu,cel in care spuneam ca nu ninge niciodata prin timisoara...m-am inselat...din nou...si mor de nervi ca trebuie sa recunosc!Aici ninge de 2 zile fara incetare,si imi place...Dar cel mai mult imi place sa stau in casa,la caldura si sa ma uit cum ninge,si cum tremura alti oameni,plecati cu treaba prin nameti.Am auzit alta chestie tare:dupa cum stim,fiecare dintre noi isi doreste ca vremea sa tina cu el...unii vor la pescuit,unii la plaja si unii la ski.Dar daca ar fi sa fie asa...ne-am bate toti pe telecomanda!
In alta ordine de idei,ma gandeam cum sa inchei postarea intr-un ton romantic,dar nu imi vin idei.Asa ca...e iarna,e totul alb...si pe mine MA DOR OCHII de la atata alb!

marea...

Da si marea...inca un motiv bun pentru care astept vara.Pana atunci,o poza de consolare...

niciodata nu-s multumita

Dupa cum s-a putut vedea intr-o postarea anterioara,am momente cand nimic nu ma multumeste.De exemplu,desi sunt nascuta iarna,si abia astept sa vina ziua mea,acum dupa ce au trecut sarbatorile,vreau vara,de ce sa mai fie iarna,ca si asa e fara rost,aici nu ninge niciodata...Cum ar fi ca de maine sa fie ca in poza...

si sa nu uitam de family guy...

un filmulet ``behind the scene``

film 2

preferatul meu

De cand a aparut celebrul youtube,filmele astea au ramas preferatele mele,si cred ca asa vor ramane,asta daca nu se satura moderatorii site-ului de ele si le sterg....enjoy!