Iupiiii

Hello! M-am întors!!! Mi-am luat inima în dinţi şi am reuşit să mă împac cu tastatura asta care a fost de atâtea ori sub ameninţarea cruntă că va fi aruncată de pe geam ( mă opream de fiecare dată în ultima clipă când îmi dădeam seama că de fapt stau la casă şi poate nu are niciun rost...). Am terminat... cu toate... sunt în sfârşit şi eu în vacanţăăă.
Că am terminat cu bine, că nu, nu sunt eu în măsură să judec. Georgy găseşte mereu un motiv să râdă, am mai spus asta, chiar şi dacă face mişto de ea...
Aşaaaa, sunt restantă cu una bucată leapşă de la Deea ( deşi de când aşteaptă, cred că a uitat de ea). Cică e curioasă ce vroiam să ma fac eu când cresc mare...
Prima carieră la care visam, am mai scris, a fost cea de vânzătoare, apoi am vrut să mă fac doctoriţă, profesoară, etc...
Acum îmi aduc aminte că prin clasa a 5a am vrut să mă fac arheolog ( încă îmi place ideea, încă îmi dezlipesc oamenii ochii cu şpaclul de pe ecranul televizorului când sunt documentare despre Egiptul Antic. Cred că în curând voi avea interdicţie la documentarele cu Nefertiti, că e prea zgâriat ecranul :)) şi apoi am avut eu o idee măreaţă: mă fac speolog. Numai că baiul la mine e că dacă mă aflu într-un loc întunecat şi realizez că deasupra mea sunt nu stiu câte tone de stânci/ pământ/ orice altceva care îmi poate afecta integritatea corporală la cel mai mic semn al lui Murphy ( că ştiţi că relaţia mea cu Murphy e una lungă şi trainică) Faaac cu nervii!! Aşa că a picat şi cariera asta. În clasa a 8 a am vrut să merg la liceul militar, îmi făcea cu ochiul răăuu de tot. Cred că probele fizice m-au împiedicat să mai visez. După clasa a 12 a, deşi ideea cu publicitatea îmi era rău de tot băgată în creier, mi-am depus dosarul şi la Drept. Da, doamnelor şi domnilor, Drept. Numai că la vremea aia eram atât de pacifistă, încât puteai să mă baţi şi eu veneam şi îţi puneam o floare în păr. Deci, sigur nu aveau nevoie de una ca mine pe acolo...
De la începutul facultăţii încoace nu pream am mai avut idei solide despre altă carieră. Mi-am ocupat cât timp am putut cu publicitatea şi încă nu m-am săturat, văd. De acum, sper să-mi găsesc şi eu un loc mic al meu şi să pot să fac ce îmi place.
Vom vedea...
Acum e vară, e vacanţă, e soareee, ce staţi să citiţi bloguri... ieşiţi afară, mergeţi prin parcuri, la ştranduri, unde vreţi, numai în casă să nu staţi, că o păziţi destul iarna. Hai v-am lăsat, mă duc pe afară. See ya!!